Sunt într-un norișor de drag. De ...nici nu știu cum să-i zic, bă. E un norișor. Punct. Și îmi place foarte mult cum se simte și cum este. E un norișor din sentimente frumoase. Față de cineva special. Și când mă uit peste cele trei rânduri pe care le-am scris, mă simt cam..ciudat. În orice caz, tot ce simt, tot ce văd în capul meu e minunat. Oameni buni, de ce nu mi-ați zis că a avea sentimente pe bune e așa mișto? Mă duc să îmi cumpăr mai multe .
No' doamne, da mai taci odată că mă scârbești. Adică cum să simt eu ceva?! Eu de obicei nu simt nimic pentru nimeni. Mai ales...chestii de genu. Și nu pot să îmi scot persoana aia (super tare) din creier, orice aș face. Pe bune, am încercat cu metal, am încercat cu rock. Am încercat cu desen, am încercat cu tema la mate și la română , am încercat cu o carte proastă de Cărtărescu(nu vă recomand, e prea sinucigașă). Deci am încercat cu tot. Ah, și cu ciocolată. Deci...shit. I'm in ...some deep shit. Deep deep deep deep shit. Some shit care e actually nice, and warm and sweet. No' doamne ferește, cum să zic că rahatu' e cald și dulce și drăguț?
"Mă incultule...rahat turceesc..." Aah, da. Rahat turcesc.
Cât e glumă e glumă, dar totuși. Cred că simt ceva pentru persoana asta, și începe să îmi placă foarte mult starea. Unii mi-au zis că o să devină o obsesie. Păi de ce să devină? Nu serios, de ce ar deveni o obsesie? Voi ce ziceți? Eu nu prea mă prind. Adică..eu în general nu am obsesii din astea exagerate. Doar cea legată de ordine și curățenie, și ciocolata. Iar deviez. Vroiam să zic că am început să visez vise din alea luuungi și lucide, pe care dimineața mi le aduc aminte cu amănunte și chiar îmi aduc aminte senzații și chestii palpabile din vis,mirosuri și senzații tactile, nu doar imagini și sunete. Chestie care mi se pare absolut asăm. Adică cât de tare e sâ te trezești dimineața (dau și eu un exemplu) și să îți aduci aminte gustul unui fruct care nu s-a descoperit dar pe care tu l-ai visat?! Cum spuneam . Asăm.
Iarăși am observat că văd mai mult partea plină a paharului și că , deși eu sunt total opusul acestui lucru de obicei, aberez cu tentă drăguță și ..uhn..să o zic?...cu tentă drăguță și..sentimentală. Uuugh. Ce ciudat sună venind de la mine. No' veeezi?! Așa mă simt și eeeeu. Uite numai la zâmbetul ăla . Uite ce fericit e. Ohmygod, mă compar cu un desen animat. Sunt un ciudat. Dar poza aia mă caracterizează în momentul de față. Pe bune dacă nu. E combinația aia de fericire pură și aww-ness care mă face să vreau să îmi iau câmpii și să fug undeva departe cu el. Mna, nu știu. Ciudățenia mea e infinită, și asta mă bucură...MULT. Nu mi-ar plăcea să fiu un tip normal. Dacă aș fi, nu aș mai scrie această postare acum. *pampampaaaam* Oh, da. Control-freakul din mine a făcut o listă cu motive pentru care îl plac așa mult:
• e sexy
• e talentat
• e inteligent
• e mai mare
• e amuzant
• are ochii albaștri-verzui și părul castaniu-blond. oh my..
• am mai zis că e talentat?
... Și lista mai continuă cu motive pe care nu țin neapărat să le împărtășesc cu toată lumea. Mă simt așa bine încât am uitat total că mâine trebuie să merg la școală. Dar, sincer..nici măcar nu îmi pare rău. Da, citiți de mai multe ori. Mâine va fi genial la școală, că e început de ...uhn...școală după vacanță, că nu e semestru, și oricum luni am ore ușoare. Trebuie să termin o chestie de citit pe mâine și sunt în regulă. Spre marea mea mirare, nu am găsit azi pe feisbuc un catralion de postări de gen "mâine începe școala" . E drept că am intrat pe la prânz, și că nostalgia îi apucă pe maglavizii ăștia de postează căcaturi de genul seara, dar meh. Am avut și eu un moment în care am fost mândru de oamenii de pe feisbuc. Aaaaaaand it's gone. Gone like me. V-am lăsat ^.^
Posted via DraftCraft app