Ieri, cam pe la ora 12-1 noaptea, eu și Faye ne-am dat seama că ne simțim ciudat. Era o
senzație aiurea. Era o atmosferă din aia foarte liniștită, aproape dureros de liniștită.
Eu: Mulțam ^.^ Am o stare de spirit ciudată.
Faye :3 : Si eu..
Faye :3 : Nu ti se pare ca e o noapte ciudata?
Eu: Ba da...auzi..cerul e mai negru ca de obicei. (Chiar era!)
Faye :3 :Mi-e frica sa ma ridic ca sa ma uit.. :))
Eu: :)) și e foarte liniște
Faye :3 : e ciudat. Și e diferit.
Eu: Nu știu în ce mod, exact.
Faye :3 : mi-e frică.
Eu : oare de ce am un sentiment de neliniște?
Faye:3 : Mi-e frica si nu stiu de ce. 😐 ce dracu e asta? Mie nu mi-e frica de nimic aproape.
Eu : AAAAAH, I JUST HAD A HEART ATACK!!
Faye :3 : ?
Eu: Telefonul meu mi-a dat notificăre de descărcăre și era cu volumul la maxim.
Eu: 😐 de ce dracu' ne simțim așa?! Că și eu am sentimentul ăla de calm dinaintea furtunii care mă sperie .
Faye :3 : Da, e liniste, dar nu asta e problema. Asa e mereu.. dar asta e o liniste diferita.
Eu : da, e o liniște de mormânt.
Faye :3 : TACI.
Eu: Eu nu pot să mă mișc de pe pat. Mă simt paralizat.
.
.
Și chiar așa mă simțeam. Ca după câteva minute să mă duc la culcare, și să am un coșmar din ăla cu urlete în somn, de care nu mai avusesem de câțiva ani. Cineva mă urmărea, și eu fugeam. Ideea era că îl simțeam (acel cineva sau ceva) tot timpul în soarele meu.
Meh...ca să aflu azi că de fapt: "m-am gândit aseară că de fapt îmi era frică pentru tine, și nu pentru mine. " . Încă sunt mișcat de replica aia, bre.
În orice caz, invit pe cine vrea să se exprime să îmi povestească o experiență de acest tip într-o postare și să-mi lase linkul în comentarii. Un fel campfire stories. :-?